Spring, love and you

                                                                         

3 things i'm in love with: spring, love and you.
Perfection: loving you in springtime.
Love: you brought me spring earlier.
You are all i want this spring. Your love is the best present i've ever received.

mesagerul Iubirii

Fiori reci pe sira spinarii. Se duce o lupta incrancenata in mine. Himerele trecutului si viitorului nu-mi dau pace. Am doar prezentul, acum imi apartii. Sa cladesc ceva din urlete de frica, din lacrimi de veghe, din suspine de dor? Sau sa plec fara veste in alta lume, departe de agitatia purgatoriului tau?
Sunt la rascruce. Intre ceea ce a fost si ceea ce va fi. Ironic! Imi gasesc locul, dar nu stiu pentru cat timp. Incertitudinea nu ma caracterizeaza si invat cu greu sa o accept.
Cine sunt eu? Sunt doar un pelerin care s-a oprit o clipa si ti-a scrijelit cu sange cuvantul "Iubire" in palma. Ia-l cu tine si nu te uita inapoi. Ai invatat ce trebuia sa stii ca sa fii un om frumos. Cand iti vei reveni din valtoarea neprevazutului, cauta-l in alta palma, scris cu aceleasi litere si vei sti...
Eu plec, cu cat mai repede, cu atat mai dureros. Destinul meu nu e sculptat la fel. Mesagerii sunt mereu pe drumuri, si cauta mereu alte si alte suflete carora sa le transmita mesajul iubirii. Nu fi trist! Multumeste-mi cu o privire si intoarce-te in lumea ta mai bogat pentru ca stii secretul nemuririi.
Eu voi invata sa ma bucur pentru tine si sa-ti zambesc, chiar daca vei lua cu tine o parte din mine. Nu-i nimic. Ti-o daruiesc! E a ta! De la inceput! Cand iti va fi dor, cauta-ma in palma, si voi fi acolo de fiecare data sa te ascult si sa te alint.

Romanţă fără muzică de Ion Minulescu

În tine-mi pun toată speranţa
Şi-ţi zic:
- De-acum pentru mine fii totul,
Iar eu
Voi fi pentru tine acelaşi ateu,
Ce-afară de tine nu crede-n nimic.
Fii totul -
Trecutul, cu morţii de ieri
Ce dorm la răspântii, de sălcii umbriţi,
Şi ziua de mâine, cu noii-veniţi
Ce râd pe mormântul defunctei Dureri...
Spre norii de-aramă, pe-naltele scări
Urca-vom -
Din goluri în goluri pribegi,
S-ajungem în ţara în care sunt regi:
Nimicul,
Eternul,
Şi-Albastrul din zări...
Şi-acolo,-n grădina în care nu cresc
Decât mătrăgune,
Cucute
Şi laur,
Sorbi-vom cu sete din cupe de aur
Iubirea topită-n Albastrul ceresc!...

alter ego

Te urmaresc in fiecare zi in oglinda, si te privesc ca si cum pielea, ochii, buzele, bratele, zambetul, toate acestea nu-ti mai apartin. Sangele meu te recunoaste, te-am respirat. Te privesc curioasa si tematoare. Tu esti...al meu? Nu vreau sa-ti tulbur existenta, dar esti in permanenta pe pielea mea, in parul meu ca o agrafa colorata, pe degetul meu ca un inel pecetluind sfarsitul iubirii...
Ma incrancenez sa nu-ti arat tot, dar oglinda parca se deschide dincolo de aparente. Zambetul meu se transforma in plans si pielea mea te lasa sa vezi prin toti porii ranile peregrinarilor mele.
Te privesc ca pe un obiect ciudat si mi se pare ca esti aproape de perfectiune. Un miracol pentru care nu am facut nimic. Cand intri in cadru, oglinda nu se mai deschide la fel. Reda o imagine ca o poza de polaroid: culori vii si forme naucitoare. Vad lumi violet si zvacnetul unei vieti abia incepute.
M-am dezgolit, sau mai bine zis, oglinda ma reda goala. Alege-mi haine noi, schimba-mi sangele, printr-o transfuzie fa-l albastru ca al tau. Nu mai vreau alta reflexie, a ta ma imbraca perfect.

l'amour s'appelle nous deux

Naturellement, comme dans toutes les histoires sérieuses, nous avons couché ensemble dès la première nuit. Décidément, il allait être bien difficile de lui dissimuler mes pensées. Cette constatation, curieusement, me remplit d'une certaine joie; je suppose que c'est un des signes de l'amour authentique. C'est bien d'être en accord parfait, de s'entendre sur tous les sujets, dans un premier temps c'est même indispendable; mais il est bien, aussi, d'avoir des divergences minimes ne serait-ce que pour pouvoir les résorber ensuite par une discussion facile. Quelque chose naissait entre nous, comme un état d'innocence. (M. Houellebecq, La possibilité d'une île)

 

N-am sa va spun de Zaharia Stancu

N-am sa va spun pe cine-am iubit, dar am iubit
N-am sa va spun pe cine iubesc, dar iubesc.
Cand bate vantul peste delta, trestiile
Lin se leagana, vii se leagana, vii fosnesc.

N-am sa va spun pe cine astept, dar astept.
Inima n-are aripi, dar deseori zboara.

flaws and all

People always fall in love with the most perfect aspects of each other’s personalities. Who wouldn’t? Anybody can love the most wonderful parts of another person. But that’s not the clever trick. The really clever trick is this: Can you accept the flaws? Can you look at your partner’s faults honestly and say, ‘I can work around that. I can make something out of it.’? Because the good stuff is always going to be there, and it’s always going to pretty and sparkly, but the crap underneath can ruin you. (Eat, Pray, Love)

lumina si umbre

S-a speriat atat de tare de umbra ei incat a ales lutul. Ea era din alta lume, parea perfecta ca o sfera. El vedea in ea Visul, Implinirea, Iubirea si i se parea imposibil sa le atinga cu mana sufletului. A ales sa simta in palma ceva mai pamantesc, ca firele de nisip.
Ne speriem cu totii de Lumina si ne adaptam prea usor la Intuneric, cand ar trebui sa fie exact invers.
El nu mai avea credinta in Lumina. I s-a aratat aievea, dar nu l-a impresurat ca sa-i arate cat e de calda si cat de bine i-ar fi langa ea. Lumina iubirii ar fi fost de ajuns ca sa nu mai fie o umbra, dar el n-a deschis ochii. Daca ar fi facut-o, ar fi stiut ca ea i se da toata, ca-si deschide lumea cu riscul de a pierde din caldura soarelui si a intra in lumea intunericului.
Sa auzi nu e totul. Sa stii sa privesti pe fereastra Lumina, s-o intelegi, s-o lasi sa intre in casa ta, sa se asterne vioaie pe fiecare lucru drag tie, sa te bucuri de ea in fiecare secunda, asta inseamna sa vrei sa fii fericit, sa vrei sa traiesti cu intensitate fiecare clipa pretioasa din aceasta viata.
I s-a dat un semn pe care nu l-a inteles. Din pacate, nu a inteles ca nu ni se dau semne in fiecare zi, ca trec un noian de clipe pana sa avem sansa de a renunta la intuneric. Ca putini sunt cei norocosi, cei alesi...
Si fereastra s-a inchis. A inchis-o el. Lumina a ramas afara, nici nu apucase sa se apropie de lumea umbrelor lui. A crezut pentru o clipa ca are sanse sa-l salveze, sa-i vindece ranile, dar s-a inselat!
Il va veghea in fiecare zi, fara sa-i lumineze sufletul!

Ramai

Ce cadou i-ai putea darui azi omului de care esti indragostita? Mai mult decat sufletul tau fericit, plin de incredere si de sperante? Eu vreau sa-i fac iubitului meu o promisiune. Voi incerca sa te fac fericit ca pana acum si daca voi putea, si mai mult decat atat! Si vreau sa-ti spun ca esti cea mai frumoasa surpriza pe care mi-a facut-o viata! M-am indragostit de tine cand am realizat ca-mi lipseste chipul tau, cand aveam nevoie sa privesc ceva frumos. M-am pierdut in privirea ta cand am stiut ca esti indragostit de mine. Ma simt protejata si in siguranta numai in bratele tale. Ma descopar cand facem ceva nou impreuna. Ma doare cand nu esti langa mine. Ma bucur ca un copil cand imi daruiesti ceva. Ma simt cea mai frumoasa femeie din lume cand ma admiri. Darul meu pentru tine e un zambet larg care-si are radacinile in sufletul meu implinit. Imi sta pe buze ca un fluture in fiecare dimineata, hranindu-si setea din dorul pentru tine. Daca esti langa mine, ti-l daruiesc cu un sarut. Daca lipsesti, il gasesc undeva in mine, ferit de toate celelalte ganduri si-l zambesc. Nu te iubesc...pentru cum esti tu, ci pentru cum sunt eu de cand sunt a ta!

frumusete, dragoste si bani

Revine staruitor acelasi subiect: daca ai frumusete, ai si dragoste, ai si bani, sau invers? Oricum nu conteaza, atata timp cat ambalajul e stralucitor. Are mare dreptate Alice Nastase cand spune ca frumusetea e o arma cu ajutorul careia impusti doi iepuri deodata: bani si dragoste. Femeile frumoase au mai mult de castigat si asta invatam toate destul de repede, inainte sa ajungem la varsta majoratului. Asta este societatea in care traim, o lume in care frumusetea se vinde la pachet, la borcanas, la doctor, la salon, si oriunde altundeva, important e doar sa se vanda! Redau articolul, pentru ca e mult mai graitor decat comentariile mele:

Sunt om si nimic din ceea ce este omenesc nu mi-e strain. Tanjesc dupa intelepciune. Ma emotionez in fata cuvintelor turnate in forme perfecte. Invidiez geniul, coerenta, profunzimea spiritelor mari. Ard de admiratie in fata a tot ceea ce poarta semnul infinitului.

Si totusi, daca deasupra mea ar pogora un miracol care mi-ar da dreptul sa-mi pun o singura dorinta, prin care sa cer sa fiu altcumva, altceva, mai ceva decat sunt, n-as avea destula tarie sa strig dupa o inmiita putere de munca. N-as avea curajul sa cer minunea eruditiei. Nici virtutea constructiilor artistice desavarsite. Nu m-as incumeta sa implor descuierea portilor catre lumile spiritului etern. Prea lunga mi s-ar parea calea pana la salvarea sufletului nemuritor...

Oglinda are doua fete! a strigat Barbra Streissand intr-un film pe care l-a regizat chiar ea. Ca sa primeasca dragostea dupa care tanjeste, ca sa aiba dreptul la fericire, o femeie trebuie sa fie - fir-ar sa fie! - inainte de orice altceva, frumoasa! La ce bun sa ne prefacem? Conditia e obligatoriu necesara. Si, ca sa fie toate destinele feminine complicate, nu e nici macar suficienta! Slefuirea intru implinire incepe abia dupa ce cloisonné-ul a fost pus la punct in cele mai mici detalii si nuante.

Ce sa faci daca nu te-ai nascut la umbra unei amprente genetice norocoase? Pe dracu-n patru! N-are rost sa te resemnezi intr-o lume in care criteriul primordial de acces la fericire este ambalajul lucios si fara denivelari scapate de sub control. Pana la urma, poti avea si tu ceea ce au celelalte si mai mult decat atat. Intr-un univers in care toate femeile sunt frumoase, cele destepte au castigat din start toate bataliile.

Nu mai exista de mult caste ale infatisarii. Traim intr-o epoca in care a fost abolita condamnarea la uratenie. Frumusetea este o arma si trebuie sa invatam unde si cum o putem afla sau achizitiona, cum o putem utiliza cu maiestrie fara s-o uzam. N-are rost sa plecam ochii in pamant si sa mimam jocul indiferentei. In acest veac se poarta frumusetea si trebuie sa muncim, sa asudam, sa economisim, sa flamanzim, sa ne incordam, sa ne dam de trei mii de ori peste cap ca s-o dobandim. E nedrept, e ridicol, e dramatic, dar nu se poate altfel.

Daca deasupra mea ar pogora un miracol care mi-ar da dreptul sa-mi pun o dorinta prin care sa cer sa fiu altcumva, altceva, mai ceva decat sunt, as cere, cu nesimtita incapatanare, frumusetea. Sunt femeie si nimic din ce este femeiesc nu-mi e strain.

Nici mie. Si eu as cere acelasi lucru...

Lună în câmp de Nichita Stănescu

Cu mâna stângă ţi-am întors spre mine chipul,
sub cortul adormiţilor gutui
şi de-aş putea să-mi rup din ochii tăi privirea,
văzduhul serii mi-ar părea căprui.

Mi s-ar părea că desluşesc, prin crenge,
zvelţi vânători, în arcuiţii lei
din goana calului, cum îşi subţie arcul.
0, tinde-ţi măna stângă catre ei

şi stinge tu conturul lor de lemn subţire
pe care ramurile i-au aprins,
suind sub luna-n seve caii repezi
ce-au rătăcit cu timpul, pe întins.

Eu te privesc în ochi şi-n jur să şterg copacii
În ochii tăi cu luna mă răsfrâng
... şi ai putea, uitând, să ne striveşti în gene
dar chipul ţi-l întorc, pe braţul stâng.

excesul de sinceritate dauneaza grav relatiei

Stiu ca va suna oarecum deranjant pentru barbati, dar indraznesc sa redau urmatorul articol chiar daca risc sa-i supar. Il postez pe blogul meu pentru ca o apreciez enorm pe dna Alice Nastase, iar aceste cateva randuri sintetizeaza perfect realitatea. Urmeaza "Dragostea refuza transparenta":

Barbatii nostri nu sunt prietenii nostri. Ca sa cuceresti un barbat, dai jos de pe panoplie arma cea mai iscusita a feminitatii: prefacatoria. Nu este doar un tertip al celor fara calitati, care, vrand cu orice chip sa isi gaseasca un coleg de dormitor, isi ascund adevarata fata si adevaratul spate. Este principala regula a cuceririi. Si, pana la urma, e si regula pastrarii unei iubiri viguroase.

Daca iti otravesti partenerul cu adevaruri oferite fara glazura, s-ar putea ca, la un moment dat, el sa simta nevoia sa gaseasca antidotul in alta parte. Daca ii servesti la micul dejun plictiseala nefardata, la pranz pandalii premenstruale nedisimulate, iar seara o migrena veritabila, prezentata cu liminara sinceritate, s-ar putea sa afli ca i s-a aplecat de la un asemenea regim hiperonest.

Dragostea refuza transparentele totale. Pentru iubiri durabile exista valuri translucide, exista abajururi care filtreaza milos lumina, exista formule tandre care imblanzesc verbele si domesticesc substantivele. Metaforele dulci trebuie sa domoleasca veridicitatea amara a povestilor de iubire traite in trecut. Minciunelele delicioase trebuie sa condimenteze realitatile fade. 

Atunci cand avem nevoie de un reper al sufletului nostru neprefacut trebuie sa tanjim nu dupa un barbat, ci dupa o femeie: prietena care stie absolut totul despre inima noastra, martora trairilor noastre esentiale, aceea care s-a catarat umar la umar cu noi pe tancul nefericirilor si care a aflat prima, fara sa lesine, ca am degustat pe furis placeri interzise.

Pentru iubitul tau e important ca el sa creada ca-i spui adevarul. Pentru relatia ta de iubire e important sa nu i-l spui. Pana la urma, de ce ai face-o? Oricum, un barbat pricepe greu adevarurile unei femei...

in your company i feel happy and complete

Ca sa mai indulcesc tonul...

dragoste si bani

Ma tin de promisiunea facuta in articolul prededent si o sa fac o lista de cadouri pentru 14 februarie. Trebuie sa recunosc ca majoritatea femeilor asteapta flori, oricat de demodat ar suna asta. Daca vreti sa spargeti monotonia trandafirilor rosii puteti sa luati alte flori la fel de elegante sau pur si simplu sa schimbati culoarea. Pentru domnii care-si permit, o iesire in oras intr-un loc unde ea isi doreste demult sa mearga sau chiar o escapada in alt oras ar fi de apreciat. Ba chiar as putea spune ca ar fi cadoul perfect. Toate femeile vor asta, dar nu recunosc.


Cel mai practic cadou de Valentine's ar fi lenjeria intima, e lesne de inteles de ce! Daca va e frica sa n-o dati in bara puteti sa mergeti impreuna in magazin ca sa alegeti "cadoul". Ar fi o experienta interesanta, mai ales ca ati putea trage cu ochiul dinainte.
Daca vreti sa evitati complicatiile si cadourile imprimate cu "i love you", un parfum clasic ar fi o alegere de bun gust. Cred ca nicio femeie nu ar fi dezamagita de aceasta alegere. Trebuie insa sa tineti cont de preferintele ei. Daca e o fire idealista si romantica n-o sa dati niciodata gres cu o cina in oras, dara daca e mai practica e mai greu de surprins.


Trebuie sa recunosc ca incepusem acest articol si apoi mi-a venit ideea sa intreb mai multe prietene ce-si doresc, tocmai pentru a face o lista cat mai exhaustiva. A fost destul de interesant sa constat ca majoritatea au spus la inceput "nu-mi doresc nimic special", pentru ca pana la sfarsitul conversatiei sa recunoasca ca au ceva asteptari. Domnilor inarmati-va cu rabdare si cititi atent lista. Prietenele mele fac parte din ambele categorii si au varste cuprinse intre 19 si 28 de ani, asa ca ar fi un bun ghid de Valentine's.


Ele nu-si doresc multe, dar cadoul perfect ar trebui sa intre in categoria mai multe intr-unul. Sa vedem:


* o zi intreaga petrecuta numai langa ea. Asta presupune bineinteles atentie, dragoste, cuvinte frumoase si disponibilitate emotionala. E simplu!
* orice, de la bijuterii pana la imbracaminte, atata timp cat sunt alese cu bun gust. As adauga rautacios, poate chiar de la un magazin de marca...
* lenjerie intima, si nu din Obor, doamne fereste!
* bani, pentru ca singure isi cumpara cele mai frumoase cadouri!
* o vacanta intr-un loc romantic, cu adaugirea, de cateva zile, ca doar Valentine's nu e doar pe 14, suntem iubite si in celelalte zile!
* flori, un film si o iesire intr-un restaurant nou. Asta da etalare de forta! Acest cadou se regaseste de mai multe ori in lista mea. Oare de ce? Cu anumite schimbari bineinteles, in loc de film, parc si in loc de restaurant nou, un loc dragut in care ati mai fost impreuna.
* o seara romantica cu flori, lumanari, vin si muzica in paaaaaaat spune o prietena mai nebunatica, dar oare nu asa se termina toate serile de Valentine's daca fetele mele primesc ce-si doresc de cu ziua?
* una singura a spus ca vrea "dragalasenie". Toate vor, dar nici cadourile nu sunt de prisos...


Fetelor, puteti oricand completa lista si va rog sa-mi iertati tonul ironic. Si eu sunt femeie...

ziua indragostitilor in fiecare zi

Daca tot se apropie Valentine's Day si acesta e un blog dedicat celor care se iubesc, poate ca ar fi cazul sa comentez putin subiectul. O sa spun de la inceput ca nu m-a impresionat niciodata ziua asta, nu zic ca-i rau ca a fost inventata, dar ma simt intotdeauna inconjurata de kitch pe 14 februarie. Imi displac inimile rosii si display-ul clasic de "I love you". It's too much for me! Nu-mi place ca trebuie sa faci ceva deosebit pentru persoana iubita doar pentru ca asa face toata lumea. Dar pe 13 sau pe 15 nu tot indragostit esti? Nu simti la fel nevoia de a-i spune "te iubesc"? Cu ce schimba situatia o banala data aleasa la intamplare in calendar? Sufletul nostru stie ca in ziua respectiva trebuie sa iubeasca mai mult sau sa arate mai multe?

Dar la cei singuri s-a gandit cineva? Cat de chinuitor e gandul ca pe 14 vei fi singur/a? N-ar trebui nimeni sa treaca prin asta, ar trebui sa fim reci si calculati si sa realizam ca suntem aceeasi si pe 14, ca daca pe 13 ne simteam bine in pielea noastra si cu statutul nostru, acelasi lucru ar trebui simtit si de Valentine's. Insa grozavia asta de marketing furibund nu ne lasa sa fim lucizi. Parca toata lumea e cuprinsa de febra inimioarelor rosii, sampaniei si cadourilor...Pentru cei singuri, am un singur sfat! Iesiti intr-un loc cu muzica preferata, beti un pahar de vin si sarbatoriti Valentine's cu prietenii dragi, la fel de singuri dar mandri ca sunt asa!

Si ultimul punct pe care vreau sa-l detaliez ar fi un sfat practic pentru barbati. Femeile, de obicei sunt destul de contradictorii. Chiar daca spun ca nu se asteapta la nimic, sau nu-si doresc nimic de Valentine's pentru ca au deja dragostea barbatilor de langa ele, sa stiti ca mint. Imaginea iubirii ostentativ afisata peste tot, le atinge cu siguranta. Vad ca alte femei primesc flori, cadouri si atentie sporita pe 14, si-si doresc acelasi lucru. Nu pentru ca nu s-ar simti iubite in restul zilelor, ci pentru ca fac comparatie. Da, domnilor! Iubitele voastre fac comparatie. Nu stiu daca domnisoara pe care o vad acum zambind larg cu un trandafir rosu in mana poate ca-l stie pe domnul dragut de langa ea doar de 3 zile si peste inca 3 nici nu vor mai fi impreuna...Se rezuma doar sa priveasca un tablou bine pictat al fericirii. Din pacate, de cele mai multe ori, acel tablou e mincinos! Nu realizeaza ca fericirea de a fi iubite in orice alta zi decat 14 februarie este mai importanta, insa vor inca o data o dovada de iubire. Fie ea si mincinoasa sau obtinuta cu forta! Asa ca, daca nu vreti vreo scena de furie, si o noapte alaturi de ea, fiti draguti, inghititi in sec si luati macar un buchet de flori!

Pentru cei in pana de idei, ma voi gandi la cateva idei de cadouri originale in urmatorul articol...

In love?

Daca nu te-ai implicat niciodata in relatii si viata de burlac era minunata, dar acum ai gasit persoana in preajma careia nu mai simti acest lucru, probabil ca esti indragostit. Daca nu te-au preocupat pana acum relatiile stabile si te plictiseai foarte repede de prietenele tale, insa noua partenera se dovedeste a-ti schimba complet conceptiile despre viata in doi, atunci sigur esti indragostit. Iata cateva indicii care iti pot clarifica indoielile:

* Te gandesti constant la ea, la ce ati facut sau la ce ati vorbit. In plus, te intrebi si daca ea se gandeste la fel de des la tine. Ai vrea sa o suni si sa o vezi mai des (zilnic daca este posibil), dar te gandesti sa nu fii prea insistent sau sa-i lasi impresia ca esti gata sa iti organizezi programul zilnic in functie de al ei. In aceasta faza e bine sa fii mai calm si mai rabdator, ca sa vezi daca merita.
* Daca de la fostele prietene nu aveai multe asteptari, de ea iti pasa si ai vrea sa o descoperi, sa afli totul despre ceea ce face, ce hobby-uri are, ce muzica asculta, ce prieteni are, etc. Ai vrea sa imparti momente frumoase cu ea si o suni doar sa vezi cum se simte.
* Comunici foarte bine cu ea, dialogul are o cursivitate naturala, si vi se intampla des sa va completati reciproc ideile. In plus, ea banuieste frecvent ce gandesti si interpreteaza foarte bine gesturile tale.
* Ai uitat complet de fostele relatii si nu te mai preocupa prezenta altor femei atunci cand esti singur. Nu ai orbit, ci doar remarci femeile interesante din jurul tau, le admiri, dar nu te intriga sau incita prezenta lor. Ea este in mintea ta indiferent de context.
* Nimeni nu este perfect, ai remarcat anumite obiceiuri mai putin placute sau trasaturi de caracter care o individualizeaza, dar treci usor peste ele si zambesti indulgent cand le remarci. Te-ai indragostit de ea cu bune si rele, si tocmai pentru ca e originala.
* Incerci sa te organizezi altfel, ca sa fii cu ea cat mai mult timp. Nu gresesti daca iti organizezi mai bine programul pentru a petrece mai mult timp la intalnirile cu partenera ta, pentru ca o relatie stabila cere implicare. Nu trebuie insa sa renunti la toate activitatile tale ca sa fii cu ea. Ati putea insa sa gasiti hobby-uri comune si sa le practicati.
* Daca e nevoie sa faci anumite compromisuri, nu te superi deloc, insa totul trebuie facut cu moderatie. Daca ea vrea sa mergeti la teatru, fa-i pe plac, data viitoare puteti sa mergeti la filmul tau preferat. Nu este usor sa te acomodezi cu viata in doi, dar cand o vezi fericita esti mandru ca ai renuntat la egoismul specific burlacilor.
* Daca simti nevoia sa-i impartasesti toate gandurile tale, sa te gandesti la prima cina gatita impreuna, sa-ti alegi hainele in functie de sugestiile ei, si sa visezi la prima vacanta petrecuta impreuna, sigur esti indragostit! Nu e nimic rau in a te simti astfel, traieste fiecare moment la maxim si bucura-te daca si ea simte la fel!

privire pierduta

Prima oara cand mi-a fost frica sa nu te pierd. Straniu...N-am plans pentru tine, am plans pentru noi. Nu stiam daca "noi" mai exista. Un fulger a fost de ajuns ca existenta noastra sa fie zdruncinata pentru o clipa. Nu-mi amintesc ce-ai spus, stiu doar ca vorbele tale mi s-au infipt in inima ca niste cutite. Pana sa stiu ca nu te-as putea pierde niciodata, am trait durerea in fiecare celula a corpului. Ma dureau ochii pentru ca nu mai erai acolo, ii coborasem de pe chipul tau ca sa vad unde mi se rostogoleau lacrimile. Cateva minute am trait iadul singuratatii si m-am infiorat ce trist si pustiu e fara tine. Asa ai facut si tu. Sa nu uiti, sa nu uitam cat de gol ar putea fi cand "noi" ar muri...

Ce bine ca esti de Nichita Stanescu

E o întâmplare a fiinţei mele
şi atunci fericirea dinlăuntrul meu
e mai puternică decât mine, decât oasele mele,
pe care mi le scrâşneşti într-o îmbrăţişare
mereu dureroasă, minunată mereu.
Să stăm de vorbă, să vorbim, să spunem cuvinte
lungi, sticloase, ca nişte dălţi ce despart
fluviul rece în delta fierbinte,
ziua de noapte, bazaltul de bazalt.
Du-mă, fericire, în sus, şi izbeşte-mi
tâmpla de stele, până când
lumea mea prelungă şi în nesfârşire
se face coloană sau altceva
mult mai înalt şi mult mai curând.
Ce bine că eşti, ce mirare că sunt!
Două cântece diferite, lovindu-se amestecându-se,
douâ culori ce nu s-au văzut niciodată,
una foarte de jos, întoarsă spre pământ,
una foarte de sus, aproape ruptă
în înfrigurata, neasemuită luptă
a minunii că eşti, a-ntâmplării că sunt.

iertare

Gandul ca as putea sa te pierd taie adanc si nemilos in inima, ca un vultur hulpav ce sfasie carnea lesului...Doare la fiecare rasuflare si-l incui in cea mai indepartata camera a sufletului meu. Mai revine cateodata sa nu ma lase sa uit ca in orice moment ai putea pleca fara sa-ti iei bilet de intoarcere.
Cand inchid ochii si te vad, imi aduc aminte de o zi cand ma strangeai in brate si am plans de fericire. Atunci am simtit ca lumea ta e vie si colorata pentru ca eu te iubesc.
Nu aprinde artificii ca sa ma faci fericita, lumina din privirea ta imi este de ajuns.
Nu incerca sa fii altfel, asa te-am cunoscut si de acest barbat m-am indragostit.
Nu ai nevoie de cuvinte mari, ci doar de cuvinte sincere, spuse din inima, in momente de liniste.
Priveste-ma si te vei regasi complet in ochii mei. Te-am iertat.

Sinceritatea este o deschidere a inimii

Tocmai am citit un articol interesant despre dezvoltarea puterii mintii. Una dintre ideile articolului mi-a atras atentia in mod deosebit si as lega-o de tema blogului meu. Sinceritatea cu tine insuti si in cuplu. O sa redau pasajul ca sa pot comenta pe larg apoi:

Cand nu esti autentic mintea se forteaza. Face tot timpul un efort sa fie mai sus decat este in general, consuma mai multa energie iar lucrul asta o oboseste, o frustreaza. Mintea unui om care nu respecta autenticitatea este mai mereu obosita si deprimata din aceasta cauza. Nu este simplu sa ramai tot timpul sincer si autentic. Dar mai este un element care e interesant aici: uneori cand spui adevarul cineva sufera. Daca adevarul spus de tine produce suferinta atunci asuma-ti aceea suferinta, pentru ca tu ai reusit sa o creezi.

De cele mai multe ori, in cuplu evitam sa spunem anumite lucruri care l-ar supara pe celalalt. Nu realizam ca facand asta, il ranim si mai mult. Sinceritatea este apreciata si cantareste mai mult decat o emotie negativa indusa prin minciuna. In plus, omisiunea il face pe celalalt sa se gandeasca ca realitatea ascunde mai multe decat ceea ce pare (decat daca am recunoaste adevarul).
In acelasi timp suferinta celuilalt ne afecteaza la fel de mult si pe noi. Relatia de cuplu se deterioreaza si ea (sau se rupe in cel mai rau caz), pentru ca se intrerupe comunicarea pe termen scurt sau lung. Nu este simplu sa fii tot timpul sincer, dar daca reusesti sa respecti aceasta regula de baza, relatia are toate sansele sa evolueze.
Nu il inseli numai pe celalalt, te inseli si pe tine. Vei sti intotdeauna ca a ramas ceva nespus, neclarificat, ascuns, nerezolvat si asta atrage energie negativa in cuplu. Te vei simti vinovat pentru ca nu ai fost sincer, cand mintea ta ar putea fi libera in schimb.
Asuma-ti faptele si fii autentic, chiar daca ranesti. Fii matur si comunica cu persoana draga, pentru ca celalalt va sti sa ierte. O va face instinctiv daca iubeste.
Daca nu esti sincer, nici nu te poti astepta la aceeasi atitudine din partea celuilalt. Daca oferi ceva, ti se va da inapoi exact acelasi lucru. Daca transmiti o energie negativa (prin nesinceritate, omisiune, minciuna) ti se va raspunde cu energie negativa (suparare, tristete, dezamagire, suferinta).
Insa, starile pozitive declanseaza bucurie si fericire. Unesc mai mult si mai trainic. Sinceritatea este una dintre aceste stari. Fii sincer cu tine, numai asa vei putea sa fii autentic in relatia cu jumatatea ta!

2 eseuri din Dincolo de iubire de Daniel Grosu

Pentru toti cei care au pierdut o iubire mare...

N-am mai plans de cand erai langa mine, dintr-o noapte in care adormisem sarutandu-te, apoi visasem ca te pierdusem in pustiuri aride...M-am trezit plangand deznadajduit, de parca as fi vrut sa-ti transform, cu lacrimile mele, desertul in gradina...

De cand ai plecat, de multe ori imi doresc sa plang, dar fantana mea cu lacrimi a secat. Si atunci raman cu ochii agatati de cer, pentru ca vreau sa-mi irig ochii direct din nori. Imi inveselesc privirile cu inserari ploioase de toamna si atunci plang, impreuna cu Universul, nu doar pentru iubirea noastra, ci pentru toate iubirile sfarmate din lume.

Ne vom mai intalni, oare, inainte de a muri, macar pentru o clipa, sa ne mai tinem o singura data de mana si sa mai zambim spre Soarele care ne-ar parasi? Si sa ne contopim privirile si trupurile si visurile?

De atata timp mi-e dor de tine si de atata timp nu pot varsa nici macar o lacrima pe altarul istoriei cumplite si dulci care ne-a fermecat existenta, pentru ca fantana mea cu lacrimi a secat, iar vrabiutele au plecat cu tot cu cuiburi.

Cand ai sa vii, promiti ca ai sa ma inveti sa plang, sa plang razand de iubire? Promiti? Dar ai sa mai vii?

Si pentru toti cei care nu-si pierd niciodata speranta ca o alta mare iubire le va lumina sufletul...

Alergand in cautarea ta, Iubire, uneori poate te-am mai ranit, fara sa vreau. Iar tu, superba in capriciile tale, m-ai condamnat atunci la suferinta. Si s-ar putea sa ma urasti toata viata pentru asta. Si sa nu ma ierti niciodata. Dar vreau sa stii ca iti iubesc ura cu care ma urasti si neiertarea.

Nu vreau sa te mai pierd niciodata. Chiar de-ar fi ca, iubind, sa sufar din nou, iar sufletul meu sa-mi fie pururi o rana...Chiar de ar fi sa-mi ard de fiecare data aripile in focul tau sublim...Chiar de ar fi ca, din zborul tau voievodal catre Soare, sa ma lasi prada caderii si sa ma zdrobesc de un pamant pustiu si zadarnic de-atatea singuratati...

Eu te voi astepta mereu la mine in suflet, sa ma alini sau sa ma chinui, sa ma saruti sau sa ma ucizi, pentru ca dincolo de tine nu mai este decat o nesfarsita tristete. Si un pustiu, un pustiu imens, care nu poate fi umplut decat tot cu iubire.

through my eyes

daca te-ai vedea cum te vad eu
ar fi asa usor, ai intelege tot,
ai sti ca tot ce spui nu e inteles gresit, ci doar ascultat
ai sti ca nu ma intereseaza ce ai facut, atata timp cat acum, in prezent faci totul corect
ai sti ca nu as putea sa-mi creez o opinie gresita despre tine pentru ca nu te judec
as fi ca o oglinda care reda cea mai frumoasa imagine a ta
cam asa esti tu prin ochii mei
nu te idealizez, dar defectele tale sunt atat de mici tocmai pentru ca restul mi se potriveste manusa

Barbatii mint mai mult decat femeile de Alice Nastase

Pentru ca tin cu dintii la suprematia lor in razboiul sexelor, barbatii mint mai mult decat femeile. Isi ingroasa la maximum calitatile si-si subtiaza defectele pana cand acestea devin transparente, fine, delicate, placute la gust si pipait. Cine sunt cei mai mari bucatari? "Noooi" raspund, intr-un cor de voci groase, barbatii care n-au pus in viata lor mana pe-o coada de cratita fara sa-si lase pe metalul incins buricele degetelor. Dar cei mai priceputi soferi? "In niciun caz femeile!" striga cu voiosie sleahta purtatorilor de palarie si de ochelari, care ne macina nervii pe sosele mai ceva ca hartoapele lui Basescu. Cei mai tari finantisti? "Mandea" racneste, batandu-se cu pumnul in pieptu-i de arama, cate-un pauper  tupeist. Cei mai profunzi filozofi? "Cum, cine, barbatii!" se repede sa raspunda cate-un individ care n-a trecut cu intelegerea dincolo de panseurile lui Gâgă. Dar cine lesina cand vede un varf de seringa, cine se-nverzeste de frica nevestei, cine pupa mai cu foc botinele sefilor autoritari, cine barfeste cu marlanie, cine se lauda cu gagicile carora le-a pus-o, cine nu e in stare sa tina un secret daca e momit cu un tap plin cu bere?

Barbatii mint mai mult, pentru ca inseala mai mult. Pentru ca disimuleaza adesea, incercand sa para altceva. De fapt, nu sunt decat niste bieti oameni, "niste oameni, acolo, si ei". Ei se prefac ca spun adevarul, noi ne prefacem ca-i credem. Minciunile au ajuns sa ne fie dragi si necesare ca sarea-n bucate. Fara ele, viata noastra ar fi searbada si imposibil de ingurgitat.

Articolul asta m-a facut sa ma intorc cu doua luni inapoi cand barbatul meu isi crea o imagine. Si am realizat ca nu a inceput cu evidentierea calitatilor, ci cu defectele. Chiar si-a facut un tablou destul de gri, din care as fi putut trage concluzii defavorabile lui. Insa n-am facut-o. Am apreciat sinceritatea, asa cum ar fi facut orice femeie cu minte. Sper doar sa nu invete sa ma minta, desi sunt destul de realista...

Referitor la ideea centrala a articolului, as putea adauga ca si femeile mint, doar ca ele mint prin omisiune. E mai elegant asa si nu trebuie sa se chinuie sa inventeze lucruri pe care mai tarziu le-ar uita si le-ar incurca. Sunt mai diplomate, mai ascunse si mai viclene. Se lauda mai putin pentru ca sunt extrem de constiente de calitatile lor, pe care le valorifica la maxim. Si da, se prefac ca-i cred pe barbati pentru ca si ele merita crezute. E un schimb onest pana la urma, fara de care nu am putea trai linistiti. Adevarul doare de cele mai multe ori...

Chemistry

Chimia in afara laboratorului ne duce cu gandul la experimente indraznete pe sufletele oamenilor. Ne explicam cu greu ce fenomen extraordinar se intampla cand doi oameni simt ca se atrag ca doi magneti. Visam intr-o zi cu ochii deschisi la chimia unei perechi si am luat doua eprubete in joaca. Esenta din eprubeta ei era rosie. Esenta din eprubeta lui era albastra, si spunea el, ca mai putina cantitativ dar mai concentrata. Daca cineva s-ar gandi sa amestece continutul celor doua eprubete intr-un alt vas, culoarea astfel obtinuta ar fi cea a pasiunii, romantismului si emotiilor. Fara echivoc ar avea un corespondent in realitate.

Ei insa nu si-au imaginat experimentul de chimie asa. Ea si-ar dori ca esenta albastra sa formeze cu rosul ei aprins cea mai frumoasa nuanta de violet din natura, tocmai pentru ca este o culoare greu de obtinut, asociata cu cea mai inalta stare spirituala.
El si-ar dori sa faca un mic experiment in laboratorul din spatele usilor inchise. Sa toarne picatura cu picatura esenta albastra de la suprafata in eprubeta ei ca sa descopere pentru prima oara in ce culoare se transforma esenta lor. Ca mai apoi, daca tonul obtinut are frumusetea liliacului inflorit primavara, sa toarne si acele ultime picaturi de pe fundul eprubetei. Acelea sunt de un albastru inchis spre negru si reprezinta esenta lui cea mai pura.
Ea si-a imaginat si cum ar fi daca ar turna din esenta ei intr-un vas cu apa si ar astepta sa vada daca el ar vrea sa completeze cu albastrul lui marea ei rosie. Daca ar astepta pana cand el si-ar strange acuarelele si sevaletul, ar fi cea mai trista mare privita vreodata. Ar trebui sa astepte zile mai calde si mai insorite, ca apa sa se evapore si sa-si recupereze macar o parte din esenta aruncata fara sovaiala, dar cu nesabuinta. Dar daca oceanul ei s-ar transforma intr-unul al perfectiunii cand el s-ar hotara sa-si verse continutul eprubetei in apa, ar privi imbratisati cel mai frumos rasarit la malul marii lor violet.
Deocamdata insa, ea si-a varsat esenta rosie in alt vas, iar el a luat cu o pipeta putina esenta albastra, a pus-o intr-o capsula si i-a dat drumul sa pluteasca in deriva. E posibil sa-i fi scapat cateva picaturi care s-au transformat imediat in violet. Ea asteapta totusi sa se topeasca capsula si esenta albastra sa se amestece perfect cu esenta rosie. Daca nuanta de albastru inchis va fi totusi mai puternica decat rosul ei, ea se va estompa cuminte, stiind ca nuantele de violet puternic nu vor disparea niciodata in lumina soarelui.
Albastrul lui ii este de ajuns, inca, privit prin peretii eprubetei, aranjata frumos in suport.
Poate ca el nu si-ar goli niciodata eprubeta in vasul comun pentru ca albastrul puternic ii este de ajuns ca sa coloreze un ocean intreg. El o contrazice si-i spune ca acele cateva picaturi pure se vor scurge numai peste cea mai intensa esenta rosie, pentru ca marea lor sa nu aiba alta culoare decat violetul curcubeului.

Sus de Lucian Blaga

Pe-un pisc.
Sus. Numai noi doi.
Asa: cand sunt cu tine
ma simt nespus de-aproape
de cer.

Asa de-aproape,
de-mi pare ca de ti-as striga
in zare - numele -
i-as auzi ecoul
rasfrant de bolta cerului.
Numai noi doi.
Sus.

Daca in sufletul tau ar fi cel mai frumos, n-as pleca niciodata de-acolo...

Fragment din Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu

O iubire mare e mai curand un proces de autosugestie. Trebuie timp si trebuie complicitate pentru formarea ei. De cele mai multe ori te obisnuiesti greu, la inceput, sa-ti placa femeia fara care mai tarziu nu mai poti trai. Iubesti intai din mila, din indatorire, din duiosie, iubesti pentru ca stii ca asta o face fericita, iti repeti ca nu e loial s-o jignesti, sa inseli atata incredere. Pe urma te obisnuiesti cu surasul si vocea ei, asa cum te obisnuiesti cu un peisaj. Si treptat iti trebuieste prezenta ei zilnica. Inabusi in tine mugurii oricaror altor prietenii si iubiri. Toate planurile de viitor ti le faci in functie de nevoile si preferintele ei. Vrei succese ca sa ai surasul ei. Psihologia arata ca au o tendinta de stabilitate starile sufletesti repetate si ca, mentinute cu vointa, duc la o adevarata nevroza. Orice iubire e ca un monodeism, voluntar la inceput, patologic pe urma.

Iti construiesti casa pentru o femeie, cumperi mobila pe care a ales-o ea, iti fixezi deprinderile cum le-a dorit ea. Toate planurile tale de viitor pana la moarte sunt facute pentru doi insi."