Precautie de Marin Sorescu

M-am imbracat c-o armura
Facuta din pietrele care-au ramas
Dupa ce a trecut apa.

Mi-am pus o pereche de ochelari
In ceafa,
Ca sa pot vedea numai
Cu mintea
De pe urma.

Mi-am protejat
Mainile, picioarele, gandurile,
Nelasand nici un loc liber
Care sa poata fi atins de mangaieri
Ori de alte otravuri.

Chiar inima din piept
Mi-am acoperit-o cu o carcasa
De broasca testoasa
Ce-a trait 800 de ani.

Cand totul a fost gata
I-am raspuns tandru:
- Si eu te iubesc.