marți, 10 ianuarie 2012
o farama dintr-un suflet care iubeste...
Eu nu am comunicat nimic din Universul pe care il aveam de vorbit cu ea. Dintr-o dragoste nemarginita aveam sa accept si sa ma multumesc cu o tacere asurzitoare care ma facea sa cred ca am iubit in van, ca nimic din ceea ce era in sufletul meu nu a existat. Totul era intr-o mare contradictie, asta m-a terminat pe mine. Cum e sa vii acasa si sa nu mai gasesti casa in care te simteai ”ca acasa” ??? Si sa nu intelegi unde a disparut!!! Daca te muti din ea, o lasi in urma si stii ca este acolo, chair daca nu o mai vezi si nu o mai vizitezi pentru ca intelegi ca nu mai este a ta. Insa cand dispare fara nicio urma... "Sunt eu nebun oare?", te intrebi. Inchizandu-mi gura cu "Adio", si limitandu-ma la...nimic, disparand total din viata mea, atunci cand dragostea mea pentru ea era colosala si crestea pe zi ce trecea, totul se dezechilibreaza...Ceea ce mi-am demonstrat mie a fost SUPREMUL: am reusit sa creez un destin prin intermediul ei si acum sunt pregatit mai mult ca oricand sa-l creez pe al meu! Nu trebuie sa traim cu temeri, nu trebuie sa regretam ABSOLUT nimic!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
aceste cuvinte apartin unui drag prieten...sper sa nu se supere ca le-am folosit. as vrea ca toti barbatii sa-si exprime fara temeri sentimentele, asa cum face el. si as mai vrea sa iubeasca din nou, pentru ca merita!
RăspundețiȘtergereIntotdeauna am spus: „Sunt basme. In ele, Orice s-ar intampla, Fat-Frumos o fura pe Cosanzeana si fug undeva departe; sau se lupta cu dragonul si, infrangandu-l, ii castiga mana frumoasei printese si jumatate din imparatie si traiesc fericiti pana la adanci batraneti”...Da. Sunt basme.
RăspundețiȘtergereInsa, ce sa fac atunci cand traiesc unul? Atunci cand chiar am intalnit Printesa: inalta, frumoasa de peste poate, cu parul lung si auriu ca spicul de grau, pletele frematandu-i cum freamata campul la fiecare mangaiere rasfatata a batranului Vant, cu ochi umezi, frumosi, bogati, limpezi si schimbatori ca anotimpurile naturii de-ti e mai mare dragul sa te pierzi in ei, cu chip angelic, simplu, pur ca inocenta zapezii virgine si cu un trup sculptat parca in fildes de cei mai iscusiti sculptori din intreaga lume reuniti sa faureasca cea mai impresionanta capodopera a emblemei feminine... si sunt fermecat! Plec cu toata vitejia, nestiind ce ma asteapta, in calatoria infernala de a rapune Dragonul din inima Muntelui Ne-mai-urcat si de a aduce diamantul din frunte si de a-l darui printesei, prin acesta capatand tinerete fara batranete si viata fara de moarte, in aventura pe viata si pe moarte dand dovada de caliatati si abilitati ne mai intalnite, avand puteri supraomenesti de care nici eu nu eram constient, acestea ajutandu-ma sa duc pana la capat cu succes sarcinile impuse pentru a castiga mana Incredibilei Printese.
Si ma intorc cu sufletul la gura, alergand spre mireasma-i ametitoare, cu murgu-mi spumegand, ca vantul si ca gandul si ajung in fata Ei si-i daruiesc Diamantul cu toata satisfactia victoriei urlandu-mi nebuneste prin vene.
Frumoasa printesa, ma priveste entuziasmata, ia diamantul, ia spada slugii, ma inteapa in piept, simtind raceala si usturimea lamei adanc in suflet, se intoarce si pleaca mandra fara a ezita a privi o clipa in urma...
Raman darmat. Raman la pamant uimit, stupefiat si incremenit, cu ochii luuung privind-o... Multimea curtii ramane inmarmurita, nedeslusind faramele misterioasei purtari, in ciuda potrivirii noastre mitologice. Si atunci ma intreb: „Cum ramane cu Happily ever after??”
Raman pentru o perioada buimac, insa ma ridic, spre uimirea multimii, care ma credea deja disparut din aceasta lume, nestiind insa ca facusem baie in sangele dragonului care m-a facut invincibil. Ma scutur, privesc pentru o clipa in urma, oftez adanc, ridic fruntea si, avand experienta unui basm, plec mai departe in padurea deasa, stiind ca in Imparatia lui Verde-Imparat isi poarta frumusetea o si mai incantatoare Printesa ce-si asteapta zburatorul sa o salveze si sa-i ofere dragoste, caldura, protectie si Fericire Fara de Cusur, asteptand For Ever After pana...domnul se va satura oferindule Fericirea.
Si-am incalecat pe-o șa și voi continua așa! ;)