Barbatul de care vreau sa va povestesc e mereu pe fuga. Mintea ii umbla nepasatoare si libera, calcand pe pietre care n-o zgarie. Barbatul asta are privirea agera, dar nu incomodeaza, credeti-ma! Te apuca de maini si te impinge, iar tu stai cuminte asteptand sa fii consumata. Te intoarce cu spatele la lume si cu fata la el, ceea ce mai tarziu se va dovedi fatal. Barbatul pe care vi-l descriu acum e argint viu si-ti intra repede in vene ca analgezicul din seringa.
Tu cu siguranta nu-ti dai seama ce ti se intampla si te gatesti de sarbatoare cu rochie si tocuri. Iti lasi inima pe dinafara, fara sa observi obiectul acela ascutit cu care te impunge in coaste, cautand drumul catre aorta ta. El e umblat prin multe inimi ca un chirurg vascular. Stie unde sa taie si unde sa apese ca sa potoleasca hemoragiile. Tu ignori durerea si zici ca e vin, nu sange. Te imbeti cu iluzii si ai obrajii imbujorati o vreme. Apoi faci putina febra si povestesti prietenilor intamplari fara coerenta. Iti imaginezi lumi paralele si visezi ca-ti daruieste o pereche de cercei in forma de luna. E viclean, te priveste, te amuza, si esti convinsa ca e trupul tau pereche. Te simti nemuritoare si nu vezi ca pe urmele tale e mereu o haita de diavoli infometati. Iesi la plimbari lungi si te intorci cu vanatai si rani, dar nu remarci nimic. Continui sa mananci ciocolata trimisa de el si adormi gandindu-te la mari violet.
Nu-ti dai seama ca esti deja otravita si ca mori incet. Nici ingerii daca te trag de maneca nu ti-ar pasa, atat de surda esti!. Auzi numai cantecul compus de el. De barbatul de care povestesc eu acum, cel care si-a lasat urmele pasilor pe alte inimi sangerande. Te lasa si pe tine sa-i scrii pe pereti si sa i te asezi comod in vise. Nu te uita la mainile lui! Sunt curate, nu poarta stigmatul rosu al inimilor plapande. Are maine curate de medic, de criminal, de dependent.
Tu ai devenit o linie alba pe o foaie de hartie. Te pastreaza, nu te consuma imediat. Te modeleaza, iti frange oasele, iti rasfira venele si-si spala pacatele in apa curata din celulele tale. Impleteste sfori din nervii tai si te face sa-i acorzi chiar si ce nu ai. Semnezi in alb tot ce-ti intinde si-i oferi iertari neconditionate. Nu ai indoieli si nu banuiesti ca talpile lui sunt rosii. Nu cauti dovezi si nu vrei sa afli ce ascunde perfectiunea lui.
Apoi te spulbera, te taie, intra cu lama in carnea ta si te despica in mii de bucati. Te consuma si dupa ce-si domoleste foamea, pleaca cu mainile curate si cu talpile pline de sange. De asta data sangele tau. Si vei ramane singura, cu o inima zdrentuita si cu oasele troznite. Intr-o singura secunda vei deveni doar o alta prada...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu