Cand ii striga "Pleaca!" ar fi vrut ca el sa auda doar ce spunea inima: "Sufletul meu, stai langa mine, nu ma lasa singura, as fi atat de trista..." Insa orgoliul are vocea mai puternica decat dragostea.
Daca am sti ca acele dati cand ii vedem iesind pe usa pe cei dragi, ar fi ultimele, ce am face? Le-am da o imbratisare si un sarut si i-am chema inapoi ca sa le dam mai multe. Le-am spune ca-i iubim fara sa ne asumam in mod prostesc gandul ca deja stiu ce simtim pentru ei.
Astazi m-am trezit trista pentru ca regret ziua de ieri. Am pierdut ore nespus de lungi fara sa-ti spun cat de mult te iubesc si cata nevoie am de imbratisarile tale. Sunt fericita ca pot sa-ti scriu aici cat de important esti pentru mine. Cand spun dragoste si fericire, vad chipul tau. Cand simt caldura stiu ca sunt in bratele tale. Cand inchid ochii, stiu ca urmeaza cel mai dulce sarut...
Ai dreptate, orgoliul are vocea mai puternica decat inima...de aia castiga mereu...si de aia suntem noi tristi, pentru ca suntem "orbi".
RăspundețiȘtergereFoarte frumos ai scris. :)Te pup.